Biserica Penticostala

CE CRED PENTICOSTALII

Prea iubitilor, pe cand cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mantuirea noastra de obste, m’am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta, care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna” Apostolul Iuda

1. BIBLIA SAU SFANTA SCRIPTURA

Este compusa die Vechiul si Noul Testament. Este singura autoritate infailibila in materie de credinta (2 Timotei 3.16). Biblia e colectia unor carti recunoscute si folosite de biserica crestina ca fiind revelatia lui Dumnezeu si descoperirea voii Lui fata de omenire. Oamenii au vorbit de la Dumnezeu indemnati de Duhul Sfint (2 Petru 1.21; Galateniateni 1.11.12). Biblia se compune din 66 de carti : Vechiul Testament–39 de carti, iar Noul Testament–27 de carti. Ea cuprinde carti istorice, poetice, si profetice.

Credem ca Biblia este autentica din:

1.) superioritatea invataturilor ei,

2. )descoperirile arheologice care au confirmat ca o serie din cele cuprinse in ea – tari, popoare si localitati, azi disparute, – sint adevarate (descoperirea manuscriselor de la Mare Moarta din 1947);

implinirea profetiilor – in mod special cu privire la venirea si viata Domnului Isus. Biblia are aproximativ 40 de autori, care au scris-o in decurs de 1500 de ani. Fiecare autor era condus si inspirat de Duhul Sfant (Ioan 5.39,46 ; Psalmus 119.11, 105; Deuteronom 4.2).

2. SFANTA TREIME

Este un singur Dumnezeu vesnic, in trei persoane : Tatal, Fiul si Duhul Sfint (Marcu 12.29; Isaia 45.21,22; Exod 3.14 Matei 28.19; 1Ioan 5.7; 2Corinteni 13.14).

DUMNEZEU TATAL – este Creatorul tuturor lucrurilor, Duh, Viata, Lumina, Dragoste, Intelepciune, Dreptate, Adevar si Sfintenie. El nu poate fi vazut, nici patruns de mintea omeneasca, insa poate fi cunoscut prin Cuvantul Sau scris – Biblia. In dragostea Sa ce mare, L-a trimis pe Fiul Sau in lume sa sufere, sa moara pentru rascumpararea celor pacatosi (Apocalipsa 4.11; Efeseni 3.9; Ioan 3.16; 4 :24; Exod 34.6; Evrei 4.13; Matei 22.37).

DUMNEZEU FIUL – a venit sa sufere si sa ridice pacatele celor ce cred in El, impacindu-ne cu Dumnezeu si daruindu-ne mintuirea. La trei zile dupa moartea inviat. S-a inaltat la cer, stind la dreapta Tatalui si mijloceste pentru credinciosi; le pregateste un loc in cer. El va veni a doua oara sa ridice Biserica Sa, si va fi Judecatorul viilor si al mortilor (Ioan 1.29; 1Corinteni 15.3, 4; Evrei 7.25; 9.28; Fapte 10.42).

DUMMEZEU DUHUL SFINT – este o Persoana reala, ca si Tatal fiul. In lucrarea de mintuire a omenirii, El e loctiitorul Domnului Isus pe acest pamint. Din punct de vedere al autoritatii si divinitatii, Duhul Sfant este eGalateni cu Tatal si cu Fiul. Doar in planul de mintuire are un rol deosebit. El il cheama, imbraca, conduce si invata pe credinciosi. El da putere credinciosilor in diferite slujbe duhovniceste (Ioan 14.16; Fapte 2.1-4; 13.2; 20.28; Evrei 2.1-4; 9.14; 1Corinteni 2.10; 12.13; Romani 8.9, 16; Ioan 1.32).

3. INGERII

Ei sint fapturi duhovnicesti create de Dumnezeu fara pacat si puse in slujba Sa. Ei indeplinesc diferite slujbe, atit pentru cei chemati la mintuire, cit si pentru cei care au dobindit mintuirea. Ei sint in acelasi timp imlinitorii voii lui Dumnezeu executind hotaririle Lui in ce priveste pedepsirea celor rai (Genesaeza 19.15; Evrei 1.14; Matei 13.39-41, 47, 50; 25.31). Ingerii nu se casatoresc si nici nu mor (Luca 20.34-36). Exista diferite functii date de Dumnezeu intre ingeri (Iuda 9; Romani 8.38; Efeseni 3.10). Unii ingeri au cazut si sint liberi, lucrind cu Diavolul in lume, iar o parte din ingerii cazuti sint legati in adinc (2Petru 2.4; Iuda 6). Sfirsitul ingerilor rai care nu si-au pastrat sfintenia inaintea lui Dumnezeu si au cazut va fi iazul de loc (Matei 25.41; Apocalipsa 20.10).

4. DIAVOLUL sau Satana

A fost odata Lucifer aurorei; mandrindu-se a cazut si astazi e capetenia ingerilor rai care si-au parasit locul si au cazut. El amageste intreaga omenire, e ucigas, ispititor, inseala, parator si mincinos. El a fost biruit prinjertfa Domnului Isus si soarta lui si a ingerilor lui e aruncarea in iazul de foc si chinuirea lor in veci (Isaia 14:12-14; Iuda 6; Apocalipsa 13:9; 20:10; Evrei 2:14; Matei 25:41).

5. CREAREA OMULUI SI CADEREA LUI IN PACAT

Omul a fost creat de Dumnezeu bun, drept si leber (Genesa 1:26-27), creat din tarana pamantului, aceasta fiind un act de creatiunea lui Dumnezeu, si nu o evolutie (Matei 19:4). Omul e format din trei parti distincte:

1.) Duh – partea omului care poate distinge;
2.) Suflet – partea emotiva (Psalmul 42:1-6) – afectiunea, dorinta, vointa, emotiile;
3.) Trup – supus mortii.

Omul a fost inselat deSatan si a cazut in pacat. Caderea sa a atras toti oamenii in pacat. Din aceasta stare omul nu se poate izbavi singur, decat prin jertfa Domnului Isus. Pacatul, sub orice forma s-ar prezenta, e urmat de consecinte. El este boldul mortii si atrage dupa sine pedeapsa vesnica a lui Dumnezeu (Romani 6:23; 5:12; Eclesiastul 7:29, Genesa 3; Fapte 4:12; Apocalipsa 2:18; Isaia 43:7

6. HARUL LUI DUMNEZEU

este bunatatea si dragostea pe care Dumnezeu a aratat-o prin Domnul ISUS fata de cei pacatosi. Nimeni nu se poate mantui prin propriile sale fapte, binefaceri, sau prin faptele Vechiului Testament, ci numai prin Harul lui Dumnezeu care ne invata (Tit 2:11,12; Ioan 1:17; Efeseni 2:5-9; Fapte 15:11)

7. CREDINTA (Evrei 11:1; 2 Corinteni 4:18)

(Evrei 11:1; 2 Corinteni 4:18) Conform Noului Testament, credinta e taria adevarului biblic pe care il cunosti. Credinta e de obarsie divina. Ea se primeste de la Dumnezeu prin descoperirea lui, si nu prin conceptii si inchipuiri omenesti. Credinta vine in urma auzirii Cuvantului si trebuie sa creasca (2 Tesaloniceni 3:2; Romani 10:17; Iuda 3; Iacov 2:14-22; 2 Petru 1:1). Ocredinta doar intelectuala, asa cum o au si demonii, nu este de ajuns (Galateniateni 5:6). Cea adevarata cuprinde cunostinta voii lui Dumnezeu si implicare cu fapta (2 Tesaloniceni 2:13, 1 Petru 1:22) si pentru care adevarati crestini se lupta sa o pastreze ca la inceput (Iuda 3).

8. POCAINTA

Este schimbarea gandirii, scopului si a pozitieie fata de Dumnezeu. Este un ordin divin si inseamna intoarecerea la Dumnezeu de la caile ratacite, cainta pentru viata traita in pacat si recunostinta fata de Dumnezeu. Trebuie sa aiba loc o despartire de paganitate si faptele pacatoase. Pocainta e adevarata doar daca e din inima, sincera, cautand sa indrepte greselile comise fata de aproapele. O pocainta sincera marturiseste si paraseste pacatul (Marcu 1:15; Isaia 1:16-19; 55:7; Plg. 3:39, 40; Tit 2:11-13; Fapte 2:38; Proverbe 28:13). Ea afecteaza intreaga personalitate si schimbarea trebuie sa aiba loc in:

1. gandire (Luca 15:17);

2. sentimente (2 Corinteni 7:10);

3. vointa (Luca 15:20).

9. NASTEREA DIN NOU

Pentru ca omul sa poata trai dupa voia lui Dumnezeu si pentru ca firea lui cea veche sa fie dezbracata de puterea ei, el trebuie sa fie nascut din nou, din Dumnezeu. Chiar din punct de vedere omenesc nimeni nu se naste pe el, ci e nascut. Aceasta trasformare sufleteasca e efectuata de Duhul Sfant prin Cuvantul lui Dumnezeu (Ioan 3.3-5; 2 Corinteni 5.17; Tit 3.5). Numele celor nascuti din nou sunt scrise in Cartea Vietii (1 Ioan 3.7-10; 1 Cri 13.1-3; Luca 10.20; Ap 20-12).

10. IERTAREA

Este un atribut dumnezeiesc, prin care se dovedeste bunatatea lui Dumnezeu fata de oamenii pacatosi. Cei care se intorc la El pot primi iertarea. Ei trebbie sa marturiseasca si sa paraseasca pacatul, rugandu-se pentru a fie iertati. Odata pacatul iertat pacatosul se siMateie usurat si fericit. Marturisirea in Biserica locala se face la Pastor si frati ordinati (1 Ioan 1.19; Fapte Ap. 10.14; Ps 31.1,2; Ap 1.5; Rom 5.9; Is 43.25; 44.22).

11.SFINTIREA

Inseamna despartirea cu totul de pacat si funerea de o parte pentru Dumnezeu. Biblia declara ca orice om intors la Dumnezeu, curatat, iertat si nascut din nou este considerat ca sfintit prin jerfa Domnului Isus. Pe de alta parte, sfintirea incepe odata cu pocainta si nasterea din nou, continuand apoi toata viata. Sfintirea se realizeaza prin sangele lui Isus si prin lucrare Duhului Sfant (1 Corinteni 1.2; 6.10,11; Ioan 17.17; 1 Ioan 1.7; 1 Pt 1.2). Este opusa voii lui Dumnezeu folosirea alcoolului (Ef 5.18; Pv 20.1; 23.20,30; Isaia 5.11,12; Luca 21.34) si fumatul- distrug sanatatea trupului, care e Templul Duhului Sfant (1 Corinteni 6.19; Galateni 5.19-21).

12.RUGACIUNEA

Este legatura directa a omului cu Dumnezeu si expresia dorintei dupa El. Adevarata rugaciune este cea izvorata dintr-o inima curata, si nu invatata pe de rost. Inchinatorii adevarati se roaga in duh si adevar. Pacatele assunse, cand nu ii iertam pe altii, sau lucrul cerut care nu e dupa voia lui Dumnezeu, impiedica ascultarea rugaciunii de Dumnezeu. Biblia interdice inchinarea la sfinti sau ingeri (Ioan 4.24; Iacov 5.16; Ps 32.3-5; Ap 19.10; Col 2.18).

13. POSTUL

Abtinerea de la mancare si bautura de orice fel pe un timp hotarat de fiecare in parte, dupa nevoile su puterea sa. El are ca scop insotirea rugaciunii pentru apropierea de Dumnezeu. Adevaratul post e acela care izvoreste din inima persoanei, si nu acela care ii este impus. O impunere de posturi lungi si istovitoare este contrara voii lui Dumnezeu, contrara ordini sociale si lasa dupa ea urme dureroase. Mai presus decat postul prin care cineva isi chinuieste sufletul si trupul este postul facerii de bine si milosteniei (Fapte Ap. 9.9; Matei 17.21; Is 58.6,7; 2 Corintenii 11.27).

14. BOTEZUL IN APA

Biserica Penticostala are trei acte de cult: 1) botezul in apa; 2) Cina Domnului; 3) spalarea picioarelor. “A boteza” vine de la “baptizo” al limbii grecesti, care inseamna “a scufunda, a afunda, a inveli cu lichid”. Botezul in apa este poruncit de Domnul Isus. Acest botez il oficiaza pastorii bisericii, celor care cred si vor a-L asculta pe Dumnezeu. El este simbol al mortii fata de pacat si al invierii la o viata noua. Origine crede potrivit Evangheliei depline urmeaza aceasta porunca biblica, cernad sa fie botezat. Se administreaza in Numele Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfant, printr-o singura scufundare in apa (Matei 28.19; Marcu 16.16; Romi 6.3,4; Fapte Ap. 10.47). Copiii credinciosilor adusi la binecuvantare (Marcu 10.13-16, Numeri 6.22-27).

DE CE TREBUIE SA NE BOTEZAM?

1. este poruncit- Matei 28.19 si este planul lui Dumnezeu pentru noi Lc. 7:30;
2. ISUS s-a lasat botezat – Matei. 3:13-16;
3. Dumnezeu a confirmat botezul lui ISUS – Luca 3:22;
4. apostolii l-au practicat si invatat- Fapte Ap. 2.38,41 ; 16.33 ; 19.1-6.

15. CINA DOMNULUI

Este instituita de Domnul Isus prin intemeierea noului legamant si reprezinta jerfa lui pentru omenire. Cei care participa la cina trebuie sa stie ca vrednicia lor este in baza jerfei lui Isus, dar fiecare este dator sa se cerceteze pe el insusi cand ia cina. Actul cinei se poate officia ori de cate ori e posibil, fara deosebire de zile sau date, se oficiaza de slujitori investiti pentru aceasta (Matei 26.26-29; 1 Corinteni 11.13-29).

16. SPALAREA PICIOARELOR

In timpul cinei, Domnul Isus a spalat picioarele ucenicilor. El nu este doar un obicei traditional al Israelului. Duhul Sfant ne adevereste ca actul acesta trebbie practicat in semn de umilinta, dragoste fratesca si constient ca este un proces de purificare spirituala (Ioan 13.1-17; Fapte Ap. 2.42; 1 Tim 5.10).

17. RUGACIUNEA PENTRU BOLNAVI SI UNGEREA CU UNTDELEMN

Este un asezamant randuit de Domnul Isus si de apostoli (Marcu 6.12,13; Iacov 5.14,15). Biblia ne arata ca bolile sunt cauzate de faptul ca pacatul a intrat in lume si e posibil chiar daca cel bolnav nu a pacatuit, boala sa fie ca urmare a caderii primului om. Pentru cei care cred, vindecarea intra in acelasi plan de mantuire ca si iertarea pacatelor. De aceea Biblia prevede ca, in caz de boala, credinciosii pot chema presbiterii sa se roage pentru ei, ungandu-i cu untdelemn in Numele Domnului. Aceasta nu inseamna ca noi combatem stinta sau asistenta medicala (Matei 8.16,17; Marcu 2.15-17,18; Is 38.21).

CAUZA PENTRU BOLI: 1) pacat; 2) atac al Diavolului; 3) calcarea unori legi naturale; 4) o pedeapsa a Domnului; 5) batranetea.

CAI DE VINDECARE: 1) naturala: adica cu contributia noastra prin tratament, odihna (dar vindecarea numai de la Dumnezeu vine); 2) supranaturala: vindecarea prin interventia lui Dumnezeu ca raspuns la rugaciune.

18. BOTEZUL CU DUHUL SFANT

Trebuie sa facem o distinctie intre Duhul Sfant- a treia persoana din Trinitate, si botezul cu Duhul Sfant (darul Duhului Sfant). La pocainta sunt chemati cei nemantuiti spre a sluji Domnului (Fapte Ap. 17.30), pe cand botezul cu Duhul Sfant e imbracarea celor nascuti din nou (deja mantuiti) cu putere de sus (Lc 24.48,49; Fapte Ap. 1.8). E o experienta unica deosebita de pocainta si nastere din nou (numai dupa ele). Semnul initial al botezului cu Duhul Sfant este vorbirea in alte limbi (Fapte Ap. 2.1-4; 10.44-46; 19.1-6). Vorbirea aceasta in limbi (ca dar al Duhului Sfant) este o vorbire fluenta, curgatoare si inteligibila, cel care vorreste este pe deplin constient; nu este in stare de transa sau extaz. Botezul cu Duhul Sfant este o imbracare cu putere de sus pentru a face voia lui Dumnezeu, cu pace launtrica si o bucurie de nedescris, cu curaj deosebit de a marturisi. Acest botez trebuie cerut si asteptat intr-o viata sfanta si curata (Matei 3.11; Fapte Ap. 1.4,5,8; 2.4; 19.1-6; 1 Tes 5.19; Galateni 5.16).

19. ROADA DUHULUI SFANT

Recolta unei vieti sfinte. Dupa ce am devenit copiii lui Dumnezeu, trebuie sa ne lasam carmuiti de Duhul Sfant. Acolo unde nu este roada Duhului Sfant nu poate fi o viata placata lui Dumnezeu nici daruri sau lucrare adevarata a Duhului Sfant. Roada este necesara pentru identificarea relatiei cu Dumnezeu (Galateni 5.22,23; 1Corinteni 13.1-3; Matei 7.20; 1Iona 2.9-11).

20. DARURILE DUHULUI SFANT

Darurile Duhului sunt impartite dupa voia Sa si ele nu sunt abilitati ereditar transmise (1Corinteni 12.11). Darurile ajuta la propovaduirea Evangheliei. Nu toti credinciosii primesc aceleasi daruri, insa toti sunt chemati la a le dori si a umbla pe calea cea mai alesa, a dragostei. Roada Duhului depinde de noi su trebuie neaparat sa o avem pentru a fi siguri ca suntem mantuiti, pe cand darurile le primim dupa voia Duhului Sfant pentru zidirea bisericii, nu pentru slava sau castigul celui ce le are (1Corinteni 12.8-11; 28-31; 13.1-3; 14.12,33,39,40; Ev 2.4; Rom 12.6). Chiar daca in vremurile din urma vor fi multi prooroci mincinosi (Matei 24:11) asta nu exclude existenta celor adevarati care lucreaza si azi dupa randuiala exprimata in cap. 12-13-14 din 1Corinteni.

21. BISERICA LUI DUMNEZEU

Este intemerata de Domnul Isus. Ea ii cuprinde pe credinciosii tuturor timpurilor, care L-au urmat cu credinta si pocainta. Infierea in biserica adevarata o face Duhul Sfant, prin nasterea din nou. Termenul de biserica are doua sensuri: 1) biserica locala; 2) biserica universala (1Corinteni 1.2). Capul Bisericii este de a vesti Cuvantul si a realizza aplicarea principiilor Imparatiei lui Dumnezeu intre oameni (Ef 1.22,23; 5.23-25; Fapte Ap. 20.28; Ev 12.23; Marcu 16.15-20; Rom 14.17). Intrarea in biserica se face in urma pocaintei si a botezului in apa.

22. SLUJBELE DUHOVNICESTI IN BISERICA

Dumnezeu a randuit in biserica diferiti slujitori care, macar ca se deosebesc prin serviciul pe care il fac, apartin alaturi de ceilalti credinciosi aceluiasi Corintenip spiritual. Dintre acesti slujitori fac parte: pastorii, prezbiterii si diaconii. Cei alesi in aceste slujbe trebuie sa fie constienti, ei si biserica, ca sunt chemati de Domnul. De asemenea trebuie sa aiba calitati deosebite prin care sa se distinga de ceilalti membri. Inainte de a fi pusi in lucrare, ei trebuie sa fie ordinati prin punerea mainilor si rugaciune (Ef 4.11; 1Corinteni 12.12-30; 1Tim 3.1-13; 4.14; 5.17; Ev 13.17; 1Tes 5.12; Ez 3.17). Orice alte posibile “ordinari sau investiri” sunt in afara Bibliei si deci neacceptate si condamnate.

23. DISCIPLINA IN BISERICA

Fiecare membru este dator si obligat sa primeasca tot felul de indemnuri, mustrari si chiar punere sub disciplina, in cazul cand se abate de la morala bisericii si de la invatatura sanatoasa a Evangheliei depline. Scopul disciplinei in biserica este sa-l ridice pe cel cazut sufleteste si sa mentina in biserica autoritatea morala, buna randuiala, dragostea si legatura fratesca (Matei 18.15-18-; 1Tes 5.14,15; 2Tes 3.14,15). Dupa ce s-a incercat totul pentru insanatosirea unui membru cazut in pacat si cand el nu mai prezinta nici o garantie de viata spirituala, biserica e datoare sa-l excluda din sanul ei. Prin excludere, el pierde calitatea de membru.

ABATERI CE IMPUN MASURI DISCIPLINARE: 1) morale: minciuna, furt, betie, desfrau, crima (Rom 1.28-32; Galateni 5:17-19, 1Corinteni 5.1-3); 2) viata dezordonata (2Tes 3.6-16); 3) latomia de orice fel (1Corinteni 5.11); 4) desconsiderarea autoritatii bisericii si lucratorilor ei (Lc. 16.31; 1Tes 5.12,13; Ev. 13.17); 5) absenta indelungata de la viata bisericii (Ev. 10.21); 6) dezbinatorii care lovesc in unitatela biserici (Fap. 20.29,30; 1Ioan 2.19; Tit 3.9,10); 7) invataturi false (1Ioan 4.1-6; 2Ioan 7; Galateni. 1.9; 2Tes. 2.16-18). Pe cel care se caieste din toata inima de abaterile sale si comunitatea are dovezi ca s-a indreptat, ca a fost iertat de Domnul pentru faptele sale, ca se supine tuturor randuielilor si cere sa fie reprimit, comunicate il poate reprimi. La reprimire, starea sa trebuie esaminata cu multa atentie.

24. DARNICIA

Din punct de vedere biblic noi nu suntem posesori, ci doar administratorii lui Dumnezeu (Ps 24.1; 1Corinteni. 6.19,20). Darnicia este o reactie absolut normala fata de iubirea lui Dumnzeu. Ea e o randuiala biblica in baza careia fiecare credincios este dator sa sustina biserica si lucrarea Domnului (1Corinteni. 16:1; Ev. 7.4-10). Exemplul oamenilor, chiar inaintea de Legea Vechiului Testament (Genesa 14.20), in timpul Vechiului Testament (Mal. 3.8-10), si evident al Domnului Isus (Matei 23.23) sunt sufficiente pentru cei ascoltatori. Invataturile Noului Testament arata foarte clar ca lui Dumnezeu ii apartinem cu totul si ca adevarati Lui copii au oferit cel putin a zecea parte din tot venitul lor (Galateni. 6.6-8; 1Corinteni. 16.2; 2Corinteni. 8.1-8; 9.7; Fapte Ap.. 20.35; Lc 6.38). Darnicia nu substitue roada Duhului ci e dovada a maturatati spirituale si un izvor de binecuvantare pentru cel credincios.

25. DUMINICA – ZIUA DOMNULUI

In aceasta zi, fiecare credinicos este dator sa participe la servicile divine ale bisericii locale, pentru a primi zidirea sufleteasca. Asa dupa cum lucruri vechi testamentare erau “umbra lucrurilor viitoare” si aveau sa fie implicite in persoana si lucrarea Domnului Isus, tot asa Sabatul (Ez. 20.12) indica spre odihna care se premeste prin credinta in Domnul Isus. Duminica, Isus a inviat din morti, si biserica primara se strangea pentru serviciile divine (Ioan 20.19-26; Fapte Ap. 2.1; 20.7; 1Corinteni 9.27; Ev. 4.1).

26. SIMPLITATEA

Biblia ne invata sa fim cumpatati si cuviinciosi in toate lucrurile. Credinciosii trebuie sa urmareasca a fi un exemplu pentru societatea in care traiesc in toate compartimentale vieti (Rom 12.1,2; Iacov 4.4; 1Corinteni. 9.27; Tit 2:11-13).

27. CASATORIA, DIVORTUL, RECASATORIREA

Casatoria este instituita de Dumnezeu. Este legamantul intre un barbat si o femeie. Fiecare, dupa Cuvantul lui Dumnezeu, este liber sa decida cine sa-i fie partenerul vietii, cu o singura conditie: ca acesta „sa fie in Domnul” (1 Corinteni 7:38-39) – adica credincios devotat lui Dumnezeu. Prin casatorie, cei doi devin un singur trup. Ei au datoria de a se ajuta si iubi reciproc. Casatoria se administreaza in biserica numai dupa oficierea celei civile. Nu sunt admise casatoria unui credincios cu un necredincios (2 Corinteni 6:14), concubinajul, desfraul, avorturile, prostitutia. Credinciosul nu poate dezlega casatoria decat in cazul cand cealalta parte a cazut in adulter dovedit (Matei 19:1-12). Recasatoria este permisa de Biblie atunci cand unul din cei doi soti a incetat din viata (Genesa 2:18-24; Evrei 13; Romani 7:1-3; 1 Corinteni 6:18).

28. INVIEREA DIN MORTII

1.) Cei neprihaniti vor invia si vor merge in viata vesnica (Ioan 5:29; Matei 25:40; Luca 18:30; Ioan 10:28; Romani 6:22).

2.) Cei pacatosi vor merge in pedeapsa vesnica (in focul cel vesnic) (Matei 25:41-46; Marcu 3:29; 2 Tesaloniceni 1:8-9; Iuda 7; Apocalipsa 20:10-15; 21:8).

29. AUTORITATEA STATULUI

Biblia ne invata sa recunoastem si sa respectam autoritatea si ordinea civila de stat. Autoritatile sunt ingaduite de Dumnezeu, ele trebuie respectate atata timp cat se incadreaza in limitele Bibliei si nu ne forteaza a pacatui impotriva voii lui Dumnezeu. Noi trebuie sa ne facem datoria de cetateni, platind taxele si impozitele fata de stat (Romani 13:1-7; 2 Petru 2:10-12).

30. JURAMANTUL

Este o marturie solemna, pornita dintr-un cuget curat si intarirea unui fapt petrecut, prezent sau de viitor:

1.) in fata instantelor judecatoresti;

2.) in fata instantelor militare – se depune bazat pe constiinta (Evrei 6:16-17). Sunt interzise orice fel de juraminte in afara celor cerute de autoritati (Matei 5:33-37; Coloseni 4:6; Iacov 5:12).

31. A DOUA VENIRE A DOMNULUI ISUS

Ea va avea loc in doua faze:

1.) Rapirea Bisericii de pe pamant. ISUS va veni in vazduh – atat mortii in Hristos vor invia cat si cei vii care sunt copii ai lui Dumnezeu vor fi rapiti impreuna cu El in nori. In aceasta faza, ISUS nu Se prezinta lumii, ci venirea Lui este secreta, in vazduh, doar Bisericii Sale, pentru a o scuti de Necazul cel mare (1 Tesaloniceni 4:13-17; 5:9; Isaia 26:20). Aceasta este sub termenul de „Ziua lui Hristos” Filipeni 1:6; 1 Tesaloniceni 2:19). Biserica va fi in cer la Nunta Mielului, timp de sapte ani, si va fi rasplatita (judecata) (2 Corinteni 5:10; Romani 14:10; 1 Petru 4:17; 1 Corinteni 3:10-15). Pe pamant va incepe Necazul cel mare timp de sapte ani (Matei 24:21; Ieremia 30:7), cand Dumnezeu va pedepsi lumea (Matei 24:29-30; Luca 21:20-27).

2.) Aratarea lui ISUS pe norii cerului (Apocalipsa 1:7) – cu Biserica Sa rapita de pe pamant, la sfarsitul Necazului celui mare (Apocalipsa 19:11-14). ISUS intervine sa salveze Israelul si sa intemeieze imparatia de o mie de ani in care timp intreg pamantul va fi stapanit de o pace desavarsita. In acest timp Satan va fi legat (Fapte 1:11; Iuda 14:15; Apocalipsa 20:1-6; 11:15; 1 Corinteni 15:54-55). La sfarsitul celor o mie de ani, Satan va fi dezlegat si va cauta sa insele neamurile, incercand sa smulga imparatia din mana Domnului. Neizbutand Diavolul va fi aruncat in iazul cu foc. Dupa aceasta, vor invia cei morti in pacat si va incepe marea judecata de la „Tronul Alb”, dupa care vor fi aruncati in iazul de foc (Apocalipsa 20:7-15).

Dupa judecata, va fi un pamant nou si un cer nou, in care va locui neprihanirea; moartea nu va mai fi – va incepe viata vesnica fara de sfarsit (Apocalipsa 21:1-5).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: